de Simon Fasdal / Saxo Bank

• Există semne că vor fi niște schimbări în piața obligațiunilor
• Sunt câțiva factori care trebuie luați în considerare
• Să ne uităm la inflația în creștere și la prețul mărfurilor

În Scandinavia, ianuarie este o lună în care se cam stă în casă, cu temperaturi extrem de scăzute, vânt rece și precipitații abundente. Anul acesta, s-ar putea să avem același gen de vreme și la… obligațiuni. Au existat ceva semne spre finalul lui 2017, însă acum se pare că semnele devin certitudini pentru piața investițiilor cu profit fix.

Cu toate acestea, o schimbare majoră nu este mereu 100% sigură și, dacă ne uităm la ultimii 8 ani, au mai existat predicții păguboase pentru investitori. De aceea, ezit să pariez totul pe o carte, dar cred că merită să luăm în considerare următorii factori, acum că am intrat deplin în ianuarie.

Inflația în creștere 

Deși inflația pare să fi rămas la niveluri scăzute, există indicii că, la nivel global, inflația este în creștere. E greu să deslușim un trend clar pentru SUA și Europa, însă în Japonia, de exemplu, inflația are o creștere solidă (1% în decembrie 2017, față de 0.6% estimat), și asta nu se datorează numai prețului crescut la energie.

În pofida unui an în care presiunea inflaționistă a lipsit, sentimentul din Europa și SUA a început să se schimbe, anumite sectoare au rămas fără forță de muncă, semne că apar primele poticneli și presiuni asupra prețurilor.

Prețurile în creștere ale mărfurilor cresc presiunea 

Căderea dramatică a prețului la petrol în 2015 și 2016 a avut un efect uriaș asupra presiunii inflaționiste și a fost catalizatorul investițiilor cu profit mic timp de doi ani. Încheiam, atunci, o perioadă în care prețul petrolului ajunsese la 100$, iar apoi căzuse brusc la 25$. A fost o schimbare majoră pentru piețele de obligațiuni, care au continuat să crească în următorii doi ani.

Noile prețuri ale petrolului testează deja niveluri 60-70$/baril ceea ce, coroborat cu prețurile altor mărfuri, generează presiuni suplimentare asupra inflației și investițiilor cu profit fix.

Efectul reducerii relaxării cantitative

Am văzut, deja, că relaxarea cantitativă a început să dispară de pe piețe, dar cu impact minim, deocamdată. Dobânzile la titlurile europene continuă să fie foarte mici, de exemplu, și asta pentru că BCE continuă să cumpere obligațiuni.

Așa că ar trebui să fim atenți la întreruperea reală a procesului de cumpărare de obligațiuni de către BCE. Un risc adițional ar fi și faptul că deținătorii de obligațiuni sunt “leneși”, în sensul că multe tranzacții instituționale rămân neschimbate până apare o oportunitate investițională cu adevărat provocatoare.

Deci, o temere iminentă de schimbarea valorilor la dobânzi nu sperie pe nimeni suficient de tare ca să renunțe la poziții. Lipsa de alternative îi face pe investitori să păstreze obligațiunile și să amâne o decizie pentru mai târziu, când toată lumea va dori să… plece. BCE are decizii importante de luat în următoarele luni.

Dar mai sunt și alți factori la care merită să fim atenți și care ar putea influența piața de obligațiuni:

• Asia, unde o treime din creșterea globală vine din China și care este o regiune crucială pentru dezvoltarea mondială
• Descoperirile și progresul tehnologic pot reduce presiunea inflaționistă, creând locuri de muncă în sectoare afectate de lipsa de personal
• Un euro mai puternic, pe termen scurt