Un expert de top în medicina nucleară explică pe înțelesul tuturor investigația și cum crește ea șansele unui pacient oncologic

Finalul anului 2018 a adus în atenția românilor o situație îngrijorătoare: creșterea numărului de persoane diagnosticate cu cancer și a numărului de decese din cauze oncologice față de ultima evaluare din 2012 a raportului Global Cancer Observatory. Situația poate fi îmbunătățită printr-o mai mare preocupare pentru sănătate, prin efectuarea testelor de screening și a analizelor, printr-un stil de viață sănătos și prin renunțarea la obiceiuri nocive precum fumatul, excesul de alcool și sedentarismul. Medicina actuală este în măsură să ofere răspunsuri precise despre starea de sănătate a organismului prin tehnologii de ultimă oră care pot face diferența între sănătate și boală. O astfel de tehnologie este rezonanța magnetică, RMN-ul total, scanarea întregului corp fiind un prim pas care poate orienta medici către investigații suplimentare.

“Se pot vedea leziuni chiar și de 0,5 mm, însă nu putem pune un diagnostic doar după o evaluare de tip RMN. Ne indică de exemplu prezența unui nodul, însă este nevoie de investigații suplimentare pentru un diagnostic de certitudine. RMN este o investigație care scanează organismul, însă e nevoie de teste ulterioare pentru a pune un diagnostic precis. Dacă observăm o afectare a tiroidei, mergem mai departe cu alte teste. Dacă vedem ceva suspect la esofag, trecem la endoscopie. Un polip colonic observat prin RMN impune colonoscopie. Practic, RMN-ul ne ghidează către zonele care trebuie investigate suplimentar”, descrie medicul Gonca Gul Atalay, care evaluează anual mii de pacienți în cadrul programelor de check-up marca ACIBADEM, beneficiile unui RMN total.

Așadar, RMN-ul total poate fi un punct de plecare în observarea unor leziuni cu potențial malign din corp. Pentru a confirma diagnosticul de cancer, medicii efectuează biopsia, adică recoltează țesut pentru a evalua natura tumorilor. Apoi, terapiile pentru cancer sunt adaptate în funcție de tipul de tumoră și de stadiul bolii. În plus, un element important pentru a stabili cel mai bun protocol de tratament este activitatea metabolică a tumorilor. Aceasta se poate vizualiza cu ajutorul unei alte investigații, denumită PET-CT.

“PET-CT desemnează o procedură care se bazează pe combinația dintre tomografia cu emisie de pozitroni și tomografia computerizată. Pentru a evalua o tumoră prin PET-CT, folosim anumite substanțe marcate radioactiv care se injectează în corp. Folosim în special o moleculă de glucoză marcată cu fluor, F18-FDG, fluorodeoxyglucoză, care este o substanță destinată investigației oncologice. Această substanță este foarte importantă pentru noi specialiștii în medicină nucleară, pentru că ne oferă informații despre metabolismul glucozei în țesuturi. S-a constatat că țesuturile tumorale, mai ales cele maligne, sunt mai active metabolic și folosesc mai multă glucoză. Astfel, injectăm substanța FDG, așteptăm o oră și apoi scanăm corpul pacientului și observăm zonele cu metabolism crescut al glucozei, care înseamnă prezența celulelor maligne”, descrie evaluarea PET-CT Prof. Dr. Erkan Vardareli, unul dintre experții de top din cadrul spitalului ACIBADEM Altunizade.

Pentru pacienți, investigația nu presupune decât o perioadă de repaus alimentar cu 4 ore înainte de procedură. Apoi, medicii injectează glucoza sau alte substanțe marcate radioactiv și trec la scanarea corpului. Aceasta durează 20 de minute și poate oferi informații despre activitatea tumorilor sau despre modul cum acestea răspund la tratamente.

“După încheierea terapiilor oncologice precum chimioterapia, radioterapia sau terapiile personalizate, folosim PET-CT pentru a evalua rezultatul acestora asupra tumorii. Dacă după terapie, o tumoră este mai mică, dar încă activă, medicii pot decide aplicarea în continuare a terapiei sau inițierea altui tip de tratament. Se știe că medicamentele nu au aceleași rezultate la toți pacienții, la toate tipurile de leziuni maligne. Astfel, medicii pot decide schimbarea tratamentului dacă văd că acesta nu dă rezultate. La pacienții oncologici, contează două lucruri: diagnosticul cât mai precoce și evaluarea cât mai rapidă a eficacității tratamentului”, accentuează beneficiile PET-CT Prof. Dr. Erkan Vardareli.

Scanarea PET-CT este recomandată pentru diagnosticarea și evaluarea majorității tipurilor de afecțiuni maligne, însă specialiștii de top o aplică mai ales pentru tumorile la nivelul capului și gâtului, în limfom, melanom, în cancerele de plămâni, colorectal, esofagian, de stomac, de tiroidă, de pancreas și pentru cancere localizate în sfera ginecologică. De asemenea, investigația poate fi combinată cu aplicarea concomitentă a tratamentelor pentru tumorile de prostată sau cele neuroendocrine. Nu trebuie uitat nici rolul PET-CT în evaluarea eficacității terapiilor oncologice de ultimă generație.

“Cu ajutorul PET-CT, putem evalua rezultatul imunoterapiilor, dar și al terapiilor targetate. Putem evalua metabolismul glucozei, așa numitul SUV, valoarea standardizată a captării, înainte și după terapie. Dacă aceasta se reduce pe parcursul terapiei, e un indicator că tratamentul funcționează. SUV este unul dintre criteriile importante pentru evaluarea succesului tratamentului în oncologie la ora actuală”, declară expertul ACIBADEM.

Deseori, persoanele care vor să-și monitorizeze atent starea de sănătate întreabă specialiștii dacă evaluarea PET-CT poate fi făcută în cadrul programelor de screening. Prof. Dr. Erkan Vardareli oferă răspunsul.

“Există familii cu istoric oncologic, persoane care au rude de gradul 1 diagnosticate cu diverse tipuri de cancer. Dacă există, de exemplu, un istoric legat de carcinom mamar în familie, se poate face PET-CT ca metodă de screening. PET-CT este o metodă sofisticată, iar eu, ca specialist, mă concentrez asupra unei zone de țesut. Pot apărea rezultate fals pozitive sau fals negative din cauza prezenței unor infecții, a unui metabolism crescut al glucozei care nu e de origine malignă. De aceea, e nevoie de un expert pentru a analiza situația”.

PET-CT are o acuratețe de minimum 95 la sută, mergând chiar până la 98 la sută în cazul unor cancere pulmonare. Investigația poate fi făcută și de pacienții cu diabet, dacă valoarea glicemiei nu este mai mare de 180. PET-CT este contraindicat în cazul femeilor însărcinate și al celor care alăptează.