Christopher Dembik, director analiză macro Saxo Bank

România a reușit să mențină un ritm relativ constant al creșterii economic. Asta ar putea transmite mesajul că mediul de afaceri a reușit să se deconecteze, fie și parțial, de influența politicului în business. Ce reușește să țină motorul economiei în funcțiune, în pofida discursului public tot mai dominat în Europa de populism, naționalism și chiar extremism?

”În ultimii ani, riscul politic a fost în centrul atenției. La început, atunci când a apărut în Europa, multe companii au avut nevoie de puțin timp pentru a se adapta la această „nouă normalitate”, dar, de fapt, în zilele noastre riscul politic în Europa nu are un impact atât de puternic asupra procesului de luare a deciziilor în afaceri (cu excepția Brexit-ului din moment ce ar putea avea consecințe profunde asupra reglementărilor comerciale și a tarifelor). Aș spune că, atâta vreme cât reglementarea, impozitarea, respectul pentru proprietatea privată și drepturile minoritare ale investitorilor nu se schimbă de pe o zi pe alta, riscul politic nu este unul dintre criteriile principale atunci când vine vorba de investiții. Polonia și chiar și Ungaria sunt cele mai bune dovezi că populismul nu este mereu negativ pentru economie. În aceste două țări, guvernele sunt încă foarte favorabile afacerilor și deschise către investitori. Ceea ce reprezintă cu adevărat o problemă pentru companii este dacă guvernul – populist sau nu – decide brusc să implementeze politici care nu sunt percepute ca fiind favorabile pentru afaceri sau prea neortodoxe (cum ar fi să iasă din zona euro). Cel mai bun exemplu pe care-l am în minte este impozitul de 75% pe avere în Franța care a fost decis de către guvernul anterior în 2012) și care a dus la o scădere bruscă a investițiilor directe străine (minus 77% în 2013, conform UNCTAD).

Care ar fi cea mai mare provocare cu care România se confruntă pe perioada președinției UE pe care o deține acum?

”România va trebui să se confrunte cu două chestiuni: partidele populiste în creștere și încetinirea economică. Nu cred că există un risc real al unei majorități populiste în PE. Ultimul sondaj confirmă faptul că partidele populiste vor câștiga la scară mare, dar ar trebui să obțină doar în jur de 130 de locuri, ceea ce nu e suficient pentru a avea o majoritate. Cu toate acestea, acest lucru va complica cu siguranță procesul de luare a deciziilor la nivel european și, deși PE nu are prea multă putere, CE nu va avea de ales decât să ia în considerare această nouă ordine politică. Cealaltă chestiune este probabil mai dificilă din moment ce se leagă de încetinirea din Europa, iar aceasta este mult mai profundă și mai rapidă decât estimaseră mulți, în principal ca o consecință a impulsului de creditare scăzut și încetinirii din China. La început, atenția se va concentra din nou pe BCE care va încerca să stimuleze economia prin intermediul unei noi runde de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO-uri), dar știm cu toții că nu va fi suficient și că guvernele vor fi nevoite să intervină. Cu alte cuvinte, UE chiar are nevoie de stimulente fiscale din partea Germaniei, dar și din partea tuturor celorlalte țări care nu sunt prea îndatorate. Creșterea economică în economia industrială de top din Europa, Germania, este estimată să atingă 1% în acest an, în Franța în cel mai bun caz 1,3%, în Italia e risc de recesiune. Situația economică este mai sumbră decât credem în prezent și dacă nu acționăm rapid – printr-un mix politic – ne vom trezi într-o zi și ne vom da seama că suntem în pragul recesiunii.”

Există decizii critice pe care Europa ar trebui să le ia și pe care ar trebui să le evite în acest moment?

”Lupta dintre populiști și democrați este o pierdere totală de timp. Următoarele alegeri UE vor evolua în jurul acestei teme, în timp ce ar trebui să ne concentrăm asupra dezvoltării unei politici industriale europene pentru a concura cu SUA și China, pentru a reduce inegalitățile reale și percepute, pentru a da puterea cetățenilor, pentru a avea o politică a concurenței mai pragmatică în UE și pentru a avea obiective realiste  – poate mai puțin ambițioase – în ceea ce privește schimbarea climatică. Părerea mea este că putem critica cât vrem partidele populiste, dar, în multe țări (nu aș include Italia și partidele anti-euro) ar trebui să înțelegem mai bine motivele din spatele succesului lor. În Polonia, baza electorală a partidului Lege și Justiție este în jur de 35% – ceea ce e enorm! O asemenea susținere este parțial explicată de faptul că au implementat politici economice înțelepte, mai ales pentru a reduce inegalitățile.”