România se confruntă cu presiuni intense din partea Uniunii Europene pentru a implementa măsuri eficiente de reducere a deficitului bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare nivel din UE. Comisia Europeană a avertizat că, în lipsa unui plan credibil până la sfârșitul lunii iunie, România riscă suspendarea fondurilor europene, inclusiv a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fondurile de coeziune.

Președintele Nicușor Dan a subliniat necesitatea urgentă a adoptării unui plan de consolidare fiscală, menționând că un astfel de plan ar trebui să fie gata până la 5 iunie. Cu toate acestea, complexitatea structurii cheltuielilor publice face dificilă identificarea și eliminarea rapidă a cheltuielilor excesive fără a întâmpina provocări legale.

În paralel, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va rămâne ridicat, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală adoptate la sfârșitul anului 2024. Aceste măsuri includ înghețarea salariilor și pensiilor publice și introducerea unor măsuri de creștere a veniturilor.

În acest context, România trebuie să adopte măsuri decisive pentru a reduce deficitul bugetar și a evita sancțiunile UE, care ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei naționale.