de John Hardy, Director Strategie FX, Saxo Bank

Rezumat: Guvernul populist al Italiei a declarat intenția de a înregistra un deficit bugetar de 2,4% pentru următorii trei ani, mai mare decât estimările anterioare și un test cheie pentru piața datoriei guvernamentale a Italiei și pentru întrebările existențiale ale UE.

Perechea EURCHF pare mult mai sensibilă la evoluțiile din această zonă după o încercare de redresare. În altă parte, USD revine la potențialul selectiv.

Drama din jurul procesului de planificare a bugetului din Italia este punctul focal al acestei săptămâni. Până la finele săptămânii trecute, obligațiunile guvernamentale italiene (BTP) s-au redresat puternic – ca un vot de încredere că, în ciuda proclamațiilor populiste, un deficit de buget mai mic va avea câștig de cauză. Dar veștile care au venit, cum că guvernul populist va ținti un deficit de 2,4% în 2019, răsucind cuțitul în rană cu o retorică sfidătoare (jurând să nu fie „ostaticii” piețelor – deși orice țară este ostatica piețelor), și, posibil, și pentru următorii doi ani, a clătinat încrederea în datoria italiană și în euro.

EURCHF a avut parte de o puternică redresare care, însă, a suferit un declin din momentul în care a fost anunțat deficitul mai mare. Se pare că nivelul de 100 de puncte de bază este unul important pentru BTP pe doi ani ale Italiei. Graficul de mai jos ilustrează importanța nivelului de 100 de puncte de bază care pare a fi unul important pentru a ține situația sub control. 

Evoluția EURCHF

Pesimiștii CHF riscă un start fals aici pe măsură ce BTP-urile italiene sunt abandonate după știrea legată de deficitul bugetar mai mare. Îngrijorările existențiale ale UE par a fi cel mai bine exprimate prin intermediul EURCHF, care trebuie să evite o revenire la zona 1.1300-50 pentru a evita plonjarea înapoi în vechiul interval de 1.1200 și mai jos. Pe de altă parte, o reapropiere puternică de 1.1400, alături de o piață coerentă a BTP-urilor italiene, ar putea stabili un orizont al pieței la nivelul 1.1500+ pe tema unei eventuale normalizări a politicii de către Banca Centrală Europeană.

În altă parte, USD s-a redresat puțin din oficiu și este puțin mai greu să construim o poveste pe seama acestui fapt. Randamentele SUA pe termen lung sunt departe, la începutul acestei săptămâni, de maximele pentru acest ciclu, dar totuși USDJPY a reușit să salte la vârfuri noi după datele amestecate venite din Japonia peste noapte, inclusiv o cifră scăzută pentru producția industrială pe luna august. Ar fi greu de crezut că USDJPY poate susține o redresare către următoarele niveluri de rezistență peste 114.50 fără ca randamentele SUA să nu revină pe creștere.
Înaintea sfârșitului de săptămână, să fim foarte atenți la BTP-urile italiene și la posibilitatea ca situația să pună în mișcare o contagiune suplimentară și o adevărată confruntare cu UE sau la posibilitatea ca o mică „luare de ostatici” în piață să îndulcească atitudinea populiștilor. Dacă obținem o tracțiune pe termen mai lung pe ideea că UE va fi nevoită să renunțe la austeritate, deficitul de 2,4% din Italia va fi ușor de depășit. Dar avem nevoie de mai multe semnale în acest sens din partea guvernelor UE.

În weekend și la începutul săptămânii viitoare vom fi atenți la gradul de solidaritate al Partidului Conservator din Marea Britanie pentru poziția de negociere pe care o va declara înaintea summit-ului UE de la mijlocul lunii noiembrie. Situația CNY rămâne în continuare îngrijorătoare, dar s-ar putea să nu fie soluționată săptămâna viitoare deoarece piețele din China sunt închise toată săptămâna din cauza unei sărbători naționale. În final, inflația US PCE reprezintă un test interesant al reacției de după ședința FOMC în cazul dolarului SUA și al obligațiunilor de tezaur americane.