de Ole Hansen, șeful strategiei pe mărfuri, Saxo Bank

Sectorul mărfurilor și-a continuat ascensiunea săptămâna trecută, indicele Bloomberg pentru mărfuri, atingând un nou record, joi, după ce atacul neprovocat al Rusiei asupra unei națiuni suverane, a înregistrat o creștere a volatilității în majoritatea claselor de active. Piața de valori a suferit pierderi abrupte, în timp ce investitorii au căutat „adăpost” în obligațiuni, dolar și nu în ultimul rând mărfuri.

Înainte de weekend, temperatura pieței a scăzut după ce o nouă rundă de sancțiuni din partea națiunilor occidentale nu a afectat capacitatea Rusiei de a produce și exporta mărfuri, cum ar fi țițeiul și gazele. După cum am menționat, indicele Bloomberg Commodity a crescut cu câștiguri observate în toate sectoarele. Cele mai mari mișcări implică gaz, țiței și grâu, toate mărfuri în care un conflict prelungit ar putea afecta aprovizionarea din Rusia și Ucraina.

Contractele futures de gaze TTF olandeze au avut cel mai mare impact al tensiunilor crescute cu Europa care depinde de Rusia pentru 40% din livrările sale, majoritatea fiind transportate prin conducte majore, inclusiv una care traversează Ucraina. În urma unei reacții inițiale de panică, care a dus la creșterea prețului peste 140 EUR/MWh, gazul și-a petrecut apoi cea mai mare parte a zilei de vineri schimbându-se sub 100 EUR/MWh, un preț încă foarte ridicat care va continua să aibă un impact negativ asupra consumatorilor europeni și a industriilor mari consumatoare de energie, nu în ultimul rând, cei care produc alte materii prime.  

Germania și Italia sunt cele două țări europene majore care se bazează în cea mai mare parte pe aprovizionarea din Rusia și, având în vedere că un procent mare din exporturile Germaniei sunt foarte consumatoare de energie pentru a fi produse, aceasta înregistrează în prezent o încetinire economică, prețurile de producător fiind cu 25% mai mari, cea mai mare creștere anuală din 1949.

Volatilitatea extremă actuală este determinată de încercările comercianților de a cuprinde în prețuri riscul ca Rusia să facă reduceri suplimentare ale livrărilor lor către Europa, o teamă care a fost redusă temporar vineri, când Gazprom a crescut ofertele din cauza creșterii cererii din partea cumpărătorilor europeni. Perspectiva pe termen lung a scăderii prețurilor la gaz pare din ce în ce mai limitată, conducta Nord Stream 2 fiind închisă pe o perioadă nedeterminată și, în cazul unei întreruperi prelungite, stocurile de gaze din UE nu pot fi reîntregite înainte de iarna viitoare și, ca urmare, în iarna anului 2022/23, prețul gazului TTF se tranzacționează în prezent aproape de 100 EUR/MWh, de peste șase ori mai mare decât media pe termen lung.

Țițeiul a cunoscut o altă săptămână de fluctuații sălbatice, cu amenințarea inițială, dar mai târziu dezumflată, de reducere a livrărilor rusești din cauza sancțiunilor care au determinat țițeiul Brent să urce peste 105 USD și WTI peste 100 USD pentru prima dată în șapte ani. După ce a crescut cu 15 dolari în câteva zile, țițeiul a „restituit” mai mult de jumătate din aceste câștiguri înainte de weekend, după ce sancțiunile americane nu au vizat capacitatea Rusiei de a exporta țiței. În plus, comercianții au trebuit să se ocupe de impactul potențial al unei alte eliberări de petrol din rezervele strategice ale SUA, precum și de discuțiile nucleare în curs cu Iran, discuții care, dacă s-ar termina cu un acord, ar crește oferta.

OPEC+ se întâlnește săptămâna viitoare, dar în această etapă grupul nu a arătat nicio înclinație să crească producția, în primul rând din cauza faptului că mulți producători se luptă deja să-și atingă obiectivele de producție, în timp ce Rusia, dacă este permis, este probabil să-și atingă limita de producție în câteva luni. Având în vedere acest lucru, este probabil ca piața petrolului să rămână susținută printr-o relaxare a tensiunilor, puțin probabil să scadă prețurile cu peste zece dolari.

Având în vedere că Arabia Saudită este unul dintre puținii producători cu o cantitate semnificativă de capacitate neutilizată care nu arăta nicio dorință de a adăuga provizii suplimentare, piața și-a îndreptat din ce în ce mai mult atenția către Iran și și-a reînnoit eforturile pentru a reînvia acordul nuclear. Un acord ar putea, potrivit AIE, să adauge 1,3 milioane de barili pe zi, o sumă care ar ajuta la stabilizare, dar probabil nu ar duce la scăderea prețurilor.

Comercianții de aur au trecut joi într-o zi foarte plină de vânătăi, în care aurul s-a prăbușit aproape 100 de dolari, după ce a ajuns la maximul din 17 luni. O combinație între o piață de supracumpărare puternică care rămâne fără impuls înainte de 2000 de dolari, temerile ca Rusia ar trebui să vândă aur pentru a susține rubla și sancțiunile președintelui Biden, care depășesc piața în ceea ce privește impactul, a ajutat la declanșarea redresării cu țițeiul și la reacția bursieră.

Pe lângă prima de risc geopolitic, greu de cuantificat, prezentă acum pe piață, ne menținem perspectivele optimiste, crezând că inflația va rămâne ridicată, în timp ce băncile centrale ar putea avea dificultăți să frâneze destul de tare pe fondul riscului unei încetiniri economice. Credem că criza Rusia-Ucraina va continua să susțină perspectiva creșterii prețurilor metalelor prețioase, nu numai datorită unei potențiale oferte pe termen scurt de refugiu, dar și mai important datorită a ceea ce această tensiune va însemna pentru inflație.