Cancerul osos nu este un cancer des întâlnit, nu auzim regulat de el, așa cum auzim despre alte tipuri de cancer. Și, tot spre deosebire de alte tipuri de cancer, cancerele osoase sunt, din păcate, întâlnite la pacienții tineri. Diagnosticul nu este ușor de pus, pentru că durerile pe care le simt îi fac pe oameni să se gândească la tot felul de alte afecțiuni, nu la ceva oncologic, malign. Cauzele apariției cancerului osos sunt și ele pline de mister – îl putem întâlni inclusiv la oameni care fac sport și sunt atenți la alimentația lor. Alteori, vorbim despre metastaze osoase, situații întâlnite la 50% dintre pacienții diagnosticați cu alte tipuri de cancer. Primim informații importante pe această temă de la medicul Assoc. Prof. Seyit Ali Gumustas, specialist în ortopedie și traumatologie la ACIBADEM.

“Detectarea unei mase în os este o procedură dificilă și consumatoare de timp atât pentru pacient, cât și pentru medic. Deși aceste mase sunt percepute ca un semn al unei afecțiuni maligne a osului, ele pot fi de fapt structuri tumorale benigne. Când un număr mic de tumori osoase devin maligne, tumora este denumită cancer osos. Nu există o cauză specifică care să conducă la tumori maligne sau cancere osoase. Oamenii care au o viață obișnuită, fac sport și au grijă la alimentația lor pot face și ei aceste cancere. Doar unele cancere osoase pot avea o predispoziție familială”, explică medicul turc.

Spre deosebire de alte tipuri de cancer, cancerele osoase sunt, din păcate, întâlnite la pacienții tineri. Tumorile maligne, cum ar fi osteosarcomul și sarcomul Ewing, care provin din osul însuși, sunt întâlnite la vârste mici. Condrosarcomul, o tumoare malignă care provine din cartilaj, este de obicei întâlnit la vârste mai înaintate, de la 40 de ani și mai târziu. Se întâlnește la o vârstă mult mai înaintată cu alte tipuri de cancer care provin din țesuturile moi. Există și cancere care se dezvoltă nu din cauza osului în sine, ci din cauza cancerului care crește într-un țesut diferit, numit metastază, care se răspândește la os, iar acestea sunt cancere care apar la vârste mai înaintate.

“Cancerele osoase sunt cancere cu creștere lentă. Pacientul poate avea un disconfort din cauza cancerului luni de zile fără a fi conștient de lucrul acesta. Cel mai important simptom al cancerului osos este durerea. Această durere poate fi confundată cu cea cauzată de alte boli. Durerea non-canceroasă e atenuată prin odihnă temporar. Durerea cauzată de țesutul canceros nu scade odată cu repausul. Durerea provocată de cancer se poate manifesta în așa fel încât să ne trezească noaptea. În plus, într-o astfel de situație, analgezicele pot fi insuficiente pentru a o calma. Inflamarea care însoțește durerea și se dezvoltă în timp este un alt simptom al cancerului”, lămurește expertul Acibadem Healthcare Group.

Pacientul care vine acuzând durere sau inflamare trebuie mai întâi observat și apoi examinat fizic de către medic. Localizarea țesutului, forma acestuia, dacă este dur, dureros sau mobil, sunt lucruri care trebuie verificate. După examinare, se face o radiografie bidirecțională (two-way x ray) a osului. Chiar și această simplă radiografie bidirecțională poate uneori să ofere un indiciu dacă durerile sunt cauzate de cancer sau chiar despre ce tip de cancer poate fi vorba. Pentru a evalua mai clar starea țesutului moale din zona respectivă, este solicitat pacientului RMN-ul cu substanță de contrast pentru cazurile suspecte. Un examen CT poate fi realizat pentru a demonstra gradul de distrugere osoasă și pentru a diagnostica cancerele localizate profund.

În cele din urmă, este nevoie de o biopsie pentru diagnosticul cert. Se preferă ca biopsia să fie efectuată sub imagistică, în timp ce pacientul este anesteziat în sala de operație.

“Cea mai importantă regulă aici este ca medicul care efectuează biopsia trebuie să fie cel care va efectua și intervenția chirurgicală pentru pacient. De asemenea, este important ca medicii care efectuează aceste proceduri să fie medici cu experiență. În caz contrar, pot provoca consecințe negative ireversibile”, avertizează Profesrorul Gumustas.

Când tumora osoasă este diagnosticată definitiv, pacientul este examinat amănunțit și cancerul este stadializat. Pentru această stadializare se înregistrează tomografia pulmonară și abdominală a pacientului, precum și scintigrafia osoasă. Recent, scanările PET-CT au fost folosite în locul acestor teste. Scopul acestui screening este de a determina dacă cancerul diagnosticat provenit din os s-a răspândit la alte țesuturi adiacente sau îndepărtate.

Tipul de tumoră evaluată determină tratamentul. Intervenția chirurgicală este recomandată după chimioterapie pentru Ewing sau Osteosarcom (tumori care provin din structura osoasă însăși). În locul osului canceros îndepărtat în timpul intervenției chirurgicale se aplică proteze biologice sau non-biologice. Chimioterapia se administrează și după operație. Radioterapia este aplicată în tratamentul sarcomului Ewing în unele cazuri. Deoarece chimioterapia și radioterapia nu sunt eficiente în unele tumori osoase, cum ar fi condrosarcomul, cordomul, adamantinomul, este suficientă doar aplicarea rezecției chirurgicale. Pacienții cu osteosarcom și sarcom Ewing pot primi chimioterapie adjuvantă la 3 săptămâni după intervenția chirurgicală.