de Ole Hansen / Saxo Bank

Câștigurile de la începutul anului financiar până acum pentru Bloomberg Commodity Index au dispărut în urma celor patru săptămâni de lichidare masivă. Indicele cu bază largă, ce monitorizează 22 de mărfuri importante, împărțite în mod egal între energie, metale și agricultură, a fost lovit de un dolar mai puternic și de angoasa creată de războiul comercial, dar și de anticiparea faptului că OPEC+ va crește producția pentru a plafona evoluția pozitivă a țițeiului.

Actuala robustețe a economiei SUA în comparație cu restul lumii a dus la actuala divergență în politica monetară dintre Rezerva Federală și celelalte bănci centrale importante din lume. Prin urmare, economia globală, mai ales economiile piețelor emergente cu o presiune a datoriilor considerabile, a avut parte de un mediu mult mai dificil pe măsură ce dolarul se întărește, iar lichiditatea devine mai limitată.

În plus, actualul risc de protecționism comercial ridică întrebări cu privire la impactul asupra avansării creșterii și a cererii ulterioare. Aceasta este, probabil una dintre cele mai mari provocări cu care se vor confrunta mărfurile în lunile care urmează.

Metalele industriale au fost prinse la mijlocul acestor îngrijorări, mai ales în urma unor săptămâni mai dificile pentru China unde scăderea datelor economice cheie și îngrijorările comerciale au ajutat la scăderea indicelui chinez CSI 300 la nivelul minim din ultimul an. Zincul a fost cel mai puternic afectat, scăzând la un minim pe zece luni, în timp ce cuprul de calitate superioară a căutat din nou susținere în partea inferioară a intervalului în care s-a aflat în ultimele nouă luni.

Aurul și argintul și-au petrecut săptămâna încercând să se consolideze în urma ultimei scăderi care a dus aurul sub nivelul susținerii cheie, astfel atrăgând vânzări tehnice suplimentare.

Mărfurile agricole au fost conduse spre scădere de posibilitatea unui impact negativ asupra culturilor de către războaiele comerciale. Mai ales bumbacul și soia, care la un moment dat a scăzut cu peste 18% față de vârful din mai.

Întâlnirile OPEC au fost centrul atenției

Majoritatea atenției a fost din nou concentrată asupra sectorului energetic, deoarece piața aștepta rezultatul întâlnirilor OPEC și OPEC+ de la Viena. În fața presiunii tot mai mari din parte a economiilor din piețele emergente ce resimt impactul costurilor mai mari pentru combustibil, al unui dolar mai puternic și a costurilor de finanțare mai mari (în dolari) , saudiții au simțit nevoia de a ajusta producția în loc să riște încetinirea creșterii cererii.

Însă, din nou, decizia a devenit un „cartof fierbinte” politic. Mai ales președintele Trump, în mesajele sale recente de pe Twitter, a indicat OPEC ca fiind vinovatul pentru creșterea prețurilor petrolului. Ministerul petrolului din Iran, în schimb, a dat vina în mod direct pe SUA, date fiind recentele sancțiuni împotriva Venezuelei, dar curând și asupra Iranului.

Dată fiind influența politică a sancțiunilor SUA, aceste două țări au arătat inițial o opoziție puternică, dar în final cartelul a reușit să găsească un compromis datorită necesității de a menține prețuri stabile și din dorința de a asigura suficiente rezerve pentru a plafona evoluția pozitivă.

Prin menținerea pragului de producție din decembrie 2016, grupul a optat, în schimb, să crească producția pentru a reveni la respectarea de 100% a acestuia pentru a compensa cei aproape 1 milion de barili/zi pe care grupul îi produce în prezent sub ținta declarată. Mișcarea, inițiată de Arabia Saudită, a fost probabil văzută și ca un mod de a înlătura orice preocupări ale pieței cu privire la un deficit și mai mare în momentul în care sancțiunile SUA împotriva Iranului intră în vigoare în mod oficial în noiembrie.

Pe termen scurt, cel mai probabil țițeiul va fi susținut de riscurile geopolitice continue cu privire la îngrijorările legate de rezervele din Venezuela, și mai ales din Iran, pe măsură ce termenul limită pentru implementarea sancțiunilor SUA se apropie. Aceste îngrijorări ar putea, însă, să fie în cele din urmă înlocuite de schimbarea atenției către o mărire continuă a creșterii ofertei și cererii non-OPEC ce poate avea de suferit din cauza unei scăderi în rândul economiilor din piețele emergente.

Arabia Saudită și Rusia par să fi tras linia la 80$/b, acesta fiind nivelul peste care le este teamă că ar putea apărea distrugerea cererii. Pe această bază, ne menținem părerea că, în următoarele luni, țițeiul Brent va rămâne limitat la intervalul între 71$ și 80$ și un pic înainte ca presiunea evoluției negative a prețului să apară până la finalul anului și început de 2019.

Corelația negativă a aurului cu dolarul mai puternic a furnizat principalul factor determinant pentru direcția din ultimele două luni, așa cum se vede mai jos folosind EURUSD. Dar dolarul, în această ultimă săptămână, a dat semne de pauză după ce EURUSD nu a reușit să scadă sub 1,15€, în timp ce Dollar Index a rămas fără cumpărători la nivelul de peste 95. Cu toate acestea, până când metalele prețioase se vor folosi de alte teme precum inflația, războaiele comerciale și riscurile crescute de recesiune, comportamentul dolarului va avea o mare influență asupra pieței, în ambele direcții.

Aurul nu mai strălucește atât de puternic

Perspectiva noastră pozitivă pentru aur a fost pusă în dificultate în urma scăderii sale rapide din ultima săptămână de la 1.300$/uncie la 1.260$/uncie. În ciuda faptului că am observat deteriorarea perspectivei tehnice, ce a atras astfel noi vânzări de poziții short, părerea noastră cu privire la aur și argint rămâne una constructivă; aceasta dat fiind riscul unei scăderi economice combinat cu o creștere a inflației ce ar putea lovi piața. După ce a început o puternică luptă comercială cu prieteni și dușmani, credem și că președintele Trump va ataca, mai devreme sau mai târziu, dolarul puternic, căci forța dolarului îi complică viziunea de a reduce deficitul comercial al SUA.

Pentru argint, așa cum am menționat, perspectiva tehnică rămâne dificilă, metalul reușind până acum să sară peste 16,10$/uncie ceea ce reprezintă linia de tendință a susținerii ce revine la minimul din ianuarie 2015. Între timp, aurul are nevoie să treacă peste 1.286$ înainte de a modifica perspectiva tehnică.

Ole Hansen este directorul strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank