de Ole Hansen, Head of Commodity Strategy / Saxo Bank

Mărfurile s-au tranzacționat în creștere în ultima săptămână în toate sectoarele, nu în ultimul rând în sectorul energiei și al metalelor, crescând puternic ca reacție la mai multe evenimente. Cel mai mare dintre acestea a fost impactul catastrofic al uraganului Harvey pe coasta Golfului, în Texas. Traseul uraganului, durata acestuia și cantitățile enorme de precipitații au creat suferințe de nedescris pentru milioane de oameni, mai ales în Houston, al patrulea oraș ca mărime din SUA.

Pentru a oferi o perspectivă asupra cantităților masive și distructive de precipitații, un meteorolog de la Departamentul de Control al Inundațiilor din Harris County a calculat că în regiune, care acoperă cea mai mare parte din Houston, cantitatea de apă a ajuns la aproape un trilion de galoane în patru zile. 

E aproape aceeași cantitate de apă care se procesează în aproximativ 15 zile la cascada Niagara și în defileul respectiv.

Fiind un nod important pentru activități legate de rafinării și producție, închiderea industriei energetice din Texas a generat o undă în piața globală de energie. Rafinăriile responsabile de un sfert din capacitatea SUA au fost închise, importurile și exporturile de petrol și produse derivate aproape s-a oprit pe măsură ce porturile s-au închis. Pe deasupra, conductele importante ce furnizează motorină și benzină către centrul de produse din New York au fost închise deoarece fluxurile dinspre unele dintre cele mai mari rafinării americane de pe coasta Golfului au fost oprite.

Prin urmare, prețurile pentru benzină și produse derivate a crescut rapid, în timp ce țițeiul s-a tranzacționat în scădere datorită cererii mai mici.

Metalele prețioase au primit un imbold pe măsură ce aurul a reușit în sfârșit să depășească pragul de rezistență la 1 300$/uncie, având astfel cea mai bună performanță lunară din ianuarie până acum. Susținerea, în afara cumpărării tehnice determinate de respectivul salt, a venit și din îndoielile cu privire la plafonul datoriei americane și la reformele fiscale, dar și din cauza tensiunilor geopolitice continue.

Susținerea a venit și de la dolar care a atins un minim pe ultimii doi ani și jumătate față de un coș de 10 valute globale de top înainte de a avea o tentativă de redresare.

Metalele industriale și-au continuat redresarea, care durează de o lună, nichelul, zincul și aluminiul având venituri de două cifre în august. Politicile privind calitatea aerului în China ce au dus la mutarea rezervelor din topitoriile poluante, datele economice puternice din China și inventarele în scădere la depozite, monitorizate de principalele burse, toate au ajutat la susținerea acestei redresări.

Un nivel record de pariuri ale fondurilor speculative pe prețuri mai mari ale cuprului de calitate superioară reprezintă în acest moment cel mai mare risc de regres dacă datele sau evenimentele se dovedesc a fi mai puțin favorabile.

Sectorul grânelor a crescut pentru prima dată în cinci săptămâni, acoperirea short apărând înaintea finalului lunii și al unui sfârșit de săptămână lung în SUA datorită sărbătorii Zilei Muncii din septembrie. Săptămâna viitoare, atenția ar trebui să se mute pe raportul guvernului SUA din 12 septembrie cu privire la ofertă și cerere.

Date fiind rezultatele generale ce au depășit așteptările din raportul World Supply and Demand Estimates, sau WASDE, de luna trecută, ce a dus la scăderea bruscă a sectorului, e posibil ca piața să înceapă să caute revizuiri în scădere ale producției și randamentelor ce ar putea susține prețurile.

Principalul eveniment, cel care se simte la nivel mondial cu privire la prețuri mai mari la pompă, este generat de multiplele întreruperi ale fluxurilor energetice de pe coasta texană. S-a scris și s-a vorbit mult deja despre impactul asupra producției de rafinărie, asupra importurilor și exporturilor, cât și asupra conductelor vitale de alimentare ce transportă țiței către regiune și produse rafinate dinspre aceasta.

Deși de acum expiratele contracte futures RBOB pentru benzină din septembrie au crescut cu aproape o treime în doar patru zile, țițeiul s-a tranzacționat în scădere ca reacție la scăderea dramatică a cererii. Faza de redresare ar putea dura săptămâni întregi, pe măsură ce rafinăriile au nevoie, în primul rând, ca muncitorii să revină la lucru (mulți dintre ei și-au pierdut probabil casele și mijloacele de transport). Furtuna a distrus, probabil, până la un milion de vehicule de-a lungul coastei texane a Golfului. În al doilea rând, daunele (dacă sunt) trebuie evaluate și reparate și, în final, porturile și conductele trebuie să se redeschidă.

În această perioadă se va observa că prețurile globale ale produselor rafinate vor fi susținute în continuare. Încercând să profite de deficitul din SUA, rafinăriile europene și asiatice se agită deja să trimită produse în SUA, iar acest lucru aduce o presiune către creștere a prețurilor și în acele regiuni.

Toate acestea într-o perioadă a anului în care finalul sezonului cererii mari duce, în mod normal, la prețuri mai mici. S-au observat deja cazuri de deficit de benzină în SUA, iar prețul mediu național la pompă a ajuns la 2,52$/galon, un maxim al ultimilor doi ani.

În altă ordine de idei, EIA (US Energy Information Administration) a scăzut estimarea lunară cu privire la producția de țiței pentru iunie la 9,1 milioane barili/zi, aproape 241 000 b/zi sub ceea ce arătau estimările săptămânale. Creșterea gradului de respectare a acordului și producția redusă a Opec în august a primit, de asemenea, puțină atenție, aceasta fiind orientată, pe bună dreptate, pe haosul creat de Harvey.

Creșterea rapidă a producției libiene a ajutat la declanșarea lichidării din mai-iunie. Însă, în ultima săptămână, producția s-a redus cu peste 300 000 barili/zi, aproape o treime din producția Libiei, din cauza unor noi probleme. Impactul, fără să mai discutăm de atenția din partea pieței, a fost foarte limitat datorită scăderii și mai mari a cererii.

Vineri, atât benzina, cât și petrolul s-au tranzacționat în scădere. Probabil datorită speranțelor mai mari că sfârșitul de săptămână prelungit ar putea aduce vești bune cu privire la redeschiderea porturilor și rafinăriilor.

Aurul a reușit în sfârșit să depășească intervalul dintre 1 200$/uncie – 1 300$/uncie predominant din februarie încoace. Redresarea peste 1 300$/uncie a fost declanșată de o scădere continuă a dolarului, atât față de EUR, cât și, mai important, față de JPY pe baza veștilor că Coreea de Nord a lansat o rachetă deasupra Japoniei. Pe la finalul săptămânii, susținerea pentru un dolar scăzut s-a diminuat, însă, cu toate acestea, aurul a reușit să-și mențină sprijinul.

Deși atât yenul japonez, cât și randamentele reale americane s-au tranzacționat la un preț constant în ultimele săptămâni, aurul și-a continuat ascensiunea. O parte din această performanță superioară – care s-a observat față de argint, metalul prețios frate – a fost determinată de temerile cu privire la Coreea de Nord, de îngrijorările legate de președintele Trump și de bâlbâielile bursei.

Trump devine din ce în ce mai mult un personaj izolat, fără nicio capacitate de a implementa politica în plan local, și antipatizat în străinătate unde nimeni nu are încredere în el. Iraționalitatea sa, care deseori se observă în comentarii provocatoare și nechibzuite pe Twitter, poate încă să miște piețele, iar această nesiguranță a adus un sprijin din ce în ce mai mare aurului.

Acest sprijin este vizibil prin acțiunile fondurilor speculative care, în ultimele cinci săptămâni, au adăugat poziții lungi, reducând pozițiile scurte. În săptămâna până la 22 august, acestea au crescut poziția net lungă la aur la 196 000 loturi, ceea ce înseamnă 31% sub recordul de 287 000 loturi din iulie 2016.

Capitularea totală a poziției brute scurte la doar 13 200 loturi a dus la creșterea bruscă a raportului lung-scurt la 16, cel mai mare nivel observat din decembrie 2012.

O astfel de poziționare relativ extremă în favoarea pozițiilor lungi ar putea deveni o problemă dacă actuala depășire a intervalului nu rezistă, iar aurul se întoarce la nivelul de sub sprijin, dar deocamdată este în mare parte un semn al încrederii puternice în prețuri mai mari. Au fost observate semne în această privință vineri, când un raport slab legat de locurile de muncă în SUA nu a reușit să ridice aurul și mai mult, în timp ce dolarul s-a întărit, iar obligațiunile au scăzut.

Deocamdată, ne menținem în continuare ținta pentru final de an de 1 325$/uncie, dar riscul are tendință de creștere. Țintele de creștere sunt vârfurile de după alegerile din SUA și Brexit de 1 337$ și, respectiv, 1 375$/uncie. Cel din urmă reprezintă o retragere de 38,2% a lichidării din perioada 2011-2015 și a fost momentul în care redresarea din 2016 a pierdut din energie.