Mărfurile continuă să atragă atenție și cerere sporite. O combinație între o recuperare economică produsă de vaccin în activitatea globală, transformarea ecologică și creșterea emergentă a mai multor mărfuri cheie au propulsat indicele de mărfuri Bloomberg cu 45% de la perioada de disperare din aprilie trecut. Această performanță de la un an la altul a ridicat acțiunile legate de mărfuri la un vârful pachetelor tematice de acțiuni ale Saxo.

După un deceniu aproape de tranzacționare laterală pentru a scădea, sectorul mărfurilor s-a angajat într-o creștere puternică, cu mărfuri individuale care au atins maxime pe mai mulți ani. Creșterea a devenit, în ultimele luni, semnificativ mai sincronizată în toate cele trei sectoare: energie, metale și agricultură.

Cu toate acestea, ca urmare a creșterii randamentelor obligațiunilor din SUA de la începutul lunii ianuarie, succesul recent al sectorului mărfurilor în atragerea unor sume record de cumpărături speculative poate, pe termen scurt și în ciuda fundamentelor puternice, să forțeze o corecție sau, în cel mai bun caz, o perioadă de consolidare.

Există o mulțime de motive pentru care mărfurile sunt în mișcare, dar, important, există așteptări pentru un sprint de creștere post-pandemic, cu cantități mari de stimulente care determină cererea de acoperire împotriva inflației și teme de transformare ecologică. Acest lucru se întâmplă pe fondul contracției ofertei de mai multe mărfuri cheie după anii de sub-investiții. Aceste evoluții alimentează din ce în ce mai mult ideea că am intrat într-o nouă eră pentru mărfuri, sporind perspectiva unui nou super ciclu.

Un super ciclu se caracterizează prin perioade prelungite de nepotrivire între creșterea cererii și oferta rigidă. Aceste dezechilibre ale cererii și ofertei necesită timp pentru a se corecta din cauza capitalului ridicat de pornire pentru noi proiecte, alături de timpul necesar pentru valorificarea de noi oferte. De exemplu, în industria cuprului poate dura zece ani de la decizie la producție. Astfel de perioade determină adesea companiile să amâne deciziile de investiții în așteptarea creșterii prețurilor, moment în care este adesea prea târziu pentru a evita creșterea prețurilor.

Superciclurile anterioare bazate pe cerere includeau re-înarmarea înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial și reforma economiei chineze care a accelerat după aderarea la OMC în 2001. Apoi, perioada anterioară crizei financiare globale din 2008 a înregistrat creșterea indicelui de rentabilitate totală a mărfurilor Bloomberg cu 215 %. Superciclurile pot fi, de asemenea, bazate pe aprovizionare, cel mai recent caz fiind embargoul petrolier al OPEC, din anii ‘70.

Se așteaptă ca următorul super ciclu al mărfurilor să fie condus nu numai de revigorarea cererii, ci și de riscurile de inflație sporite într-un moment în care investitorii vor avea nevoie de active reale, cum ar fi mărfurile, pentru a-și acoperi portofoliile, după anii de rentabilitate sub-par. În plus, după un deceniu în care investiția în tehnologie a fost preferată față de activele dificile, a existat o lipsă de noi linii de aprovizionare.

Creșterea emergentă a mai multor mărfuri a contribuit, pentru prima dată în șapte ani, la o creștere pozitivă a unui pachet de 26 de contracte futures pe mărfuri: o evoluție cheie care a ridicat apetitul investițional din partea investitorilor care caută o expunere pasivă lungă la mărfuri.

Creșterea pieței care duce la o structură numită retrogradare nu a fost așa de mare din 2014 încoace și, după ani de rentabilitate nefastă din cauza unui contango – structura opusă, cauzată de excesul de aprovizionare – vedem acum un interes investițional reînnoit. Graficul de mai jos prezintă impactul negativ al unei piețe în contango, o structură care înseamnă că investitorii care dețin o poziție în contracte futures sau într-un fond tranzacționat la bursă vor avea un randament negativ ori de câte ori expunerea este transferată dintr-un contract care expiră la un unul mai departe pe curbă, cu un preț mai mare.

Indicele Bloomberg Spot urmărește performanța contractelor din prima lună, în timp ce indicele de rentabilitate totală ia în considerare randamentele de rulare. Diferența de aproape 40% în performanță în ultimii cinci ani reflectă în cea mai mare parte impactul negativ al expunerii pe o piață suprasolicitată.

Petrolul. Ne așteptăm ca țițeiul să crească și mai mult în lunile următoare, întrucât creșterea cererii de combustibil va permite OPEC+ să restabilească în continuare reducerile dramatice ale producției din aprilie anul trecut, după ce, un an mai târziu, a văzut că prețul se recuperează complet. Cu toate acestea, rămân unele provocări, având în vedere riscul ca o creștere redusă, condusă de ofertă, spre deosebire de cea determinată de cerere, să încetinească revenirea la creșterea tendinței.

O parte din pariul de a permite prețurilor să se ridice atât de mult înainte ca cererea să se redreseze pe deplin se bazează pe ipoteza că producătorii americani de petrol de șist și-au îndreptat atenția de la pompe, la crearea de valoare pentru acționari, în timp ce reduc datoriile. Cu prețul WTI mult peste nivelurile de rentabilitate, lunile următoare vor spune dacă această disciplină poate și va fi menținută.

Pe baza presupunerii pe care o vor face, este clar că OPEC+ s-a angajat într-o strategie strictă de piață a petrolului. Este unul care va reuși atâta timp cât cererea globală de combustibil va reveni cu cele 5,4 milioane de barili / zi proiectată în prezent de Agenția Internațională pentru Energie, iar creșterea ofertei non-OPEC rămâne redusă la mai puțin de un milion de barili / zi.

Deși este probabil ca Brent să se încheie cu 2021 undeva în anii 70 de dolari, rămânem sceptici cu privire la momentul în care privim o piață care are nevoie din ce în ce mai mult de timp pentru a se răcori și a se consolida. Dacă se va face o astfel de pauză, depinde de viteza cu care OPEC+ adaugă barili înapoi pe piață, precum și de o recuperare continuă în mobilitatea globală, condusă de vaccinare.

Metalele prețioase, cele mai receptive metale la schimbările dobânzilor și ale dolarului, au avut un primul trimestru tulbure: atât aurul, cât și argintul s-au străduit să găsească o apărare împotriva randamentelor în creștere ale obligațiunilor americane și, cu aceasta, un dolar mai puternic. Randamentele în creștere ca atare nu sunt un obstacol major, atâta timp cât sunt conduse de așteptările în creștere a inflației. Nu acest lucru s-a întâmplat în primul trimestru, deoarece creșterea randamentelor reale a reprezentat jumătate din creșterea nominală a randamentului către 1,5%.

Privind spre al doilea trimestru, sperăm într-o redresare pe perspectivele inflației care încep să crească cu mai mult decât prețul pieței. Va fi o dezvoltare lentă, care se va accelera doar odată ce impulsul va atinge un ritm pozitiv suficient de puternic pentru a forța fondurile speculative, care au redus expunerea la un minim de aproape doi ani, să intre înapoi pe piață. Menținem opinia că aurul poate ajunge la 2000 USD / uncie în acest an, în timp ce argintul ar putea performa chiar mai bine, la 33 USD / uncie. Acest lucru se bazează pe avântul din spate suplimentar dintr-un sector industrial la cerere, ceea ce a dus la scăderea raportului aur-argint, către 60.

Cuprul rămâne una dintre mărfurile cu cele mai puternice date fundamentale, lucru care a condus deja la o dublare a prețului de la scăderea condusă de Covid, în 2020. Cererea, atât investițională, cât și fizică, este probabil să rămână puternică, iar un impuls accelerat de decarbonizare ar putea face ca deficitul anual de aprovizionare să atingă cel mai înalt nivel din ultimii ani. Cu Joe Biden la Casa Albă, transformarea verde a devenit globală, iar procesul către o lume mai curată va necesita cantități enorme de cupru într-un moment în care viitorul lanț de aprovizionare pare relativ slabă. Vedem comerțul cu cupru HG într-o gamă largă, cu tendința ascendentă de la minimele din 2020, în timp ce concentrarea ascendentă va fi inițial recordul de 4,65 USD / lb din 2011.

Agricultură: creșterea puternică și, cu aceasta, o implicare record a investitorilor, par să se „răcească” pe măsură ce intrăm în sezonul de plantare și creștere din emisfera nordică. În ultimul an s-au văzut mai multe produse alimentare, în special cereale și semințe oleaginoase, trecând de la condiții de creștere semnificativă, la condiții mult mai stricte. Îngrijorările meteorologice din America de Sud în primul trimestru, împreună cu achizițiile puternice de anul trecut din China, au lăsat stocurile finale prevăzute pentru sezonul 2020-21 la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Având în vedere acest lucru, în următoarele luni accentul va fi plantarea și condițiile de creștere, în special în SUA și regiunea Mării Negre.

Având în vedere un timp speculativ foarte ridicat, un început puternic al sezonului de plantare ar putea lăsa cele mai ridicate poziții din porumb și soia expuse unei corecții. Cererea din China va fi, de asemenea, urmărită îndeaproape cu focare reînnoite de pestă porcină africană care pot reduce cererea din străinătate, în special pentru aceste două culturi.